Mâncărimea în zona intimă și secreția vaginală pot indica vaginoza bacterienă. Boala este extrem de frecventă și se estimează că fiecare femeie a suferit de ea cel puțin o dată în viață. Tratamentul vaginozei bacteriene nu este dificil, însă bolii îi place să revină. Pentru a evita reapariția, trebuie pusă în aplicare o profilaxie adecvată. Află cauzele, simptomele și tratamentele vaginozei bacteriene.
Vaginoza bacteriană este o afecțiune care poate fi provocată de mai multe tipuri de bacterii. Acestea apar în mod natural în vagin, dar în anumite condiții pot duce la infecții. Medicii nu sunt destul de capabili să determine cauza dezvoltării unei infecții bacteriene. Cel mai adesea, însă, cauzele vaginozei bacteriene sunt: actul sexual neprotejat și îngrijirea excesivă a zonei intime. Ca urmare, există o reproducere excesivă a bacteriilor care irită mucoasa vaginală și vulvă, ceea ce duce la dezvoltarea inflamației.
Cine este predispus vaginozei bacterienie?
Deși nu se cunoaște cauza clară a vaginozei bacteriene, medicina indică factorii de risc pentru boală. Boala este favorizată de:
- Consumul de antibiotice;
- Infecțiile bacteriene ale altor organe, de exemplu a vezicii, urechii, gâtului;
- Uscăciune vaginală rezultată din tulburări hormonale sau menopauză;
- Tulburări hormonale și perioade de oprire hormonală;
- Sarcina;
- Viața sexuală activă;
- Lipsa igienei zonelor intime, în special în timpul menstruației;
- Stresul, ce slăbește sistemul imunitar;
- Spălarea prea frecventă, care clătește flora bacteriană naturală și irită mucoasa delicată și, de asemenea, modifică pH-ul natural al vaginului.
Simptomele vaginozei bacteriene
Simptomele vaginozei bacteriene pot semăna cu simptomele unor boli venerice. Cu toate acestea, infecția poate fi tratată cu medicamente antifungice standard. Simptomele tipice ale vaginozei bacteriene includ: secreție de culoare alb-cenușie sau galbenă, care este apoasă și are un miros de pește. Are o consistență abundentă, care seamănă cu brânza. În unele cazuri, inflamația se extinde până la uretră. În acest caz, apar simptome suplimentare, cum ar fi arsură și mâncărime, presiune asupra uretrei, durere în labii, senzație de uscăciune vaginală. Simptomele vaginozei bacteriene se agravează, de obicei, înainte de menstruație.
Vaginoză vacteriană – când trebuie să vizitezi medicul?
Vaginita bacteriană este, de obicei, neglijată de multe femei, care încearcă să trateze infecția singure, acasă. Cu toate acestea, medicii avertizează împotriva unor astfel de măsuri. Vaginoza bacteriană netratată poate duce la complicații grave, în special infecția canalului cervical. În cazul în care bacteriile pătrund mai departe, acestea atacă trompele uterine și apendicele. Prin urmare, este recomandat să te adresezi unui medic dacă observi simptome, care pot indica vaginoză bacteriană.
Diagnosticarea vaginozei bacteriene
Diagnosticarea vaginozei bacteriene are mai multe etape. În primul rând, medicul cercetează antecedentele medicale și face examenul ginecologic. Mostre ale secreției vaginale sunt, de asemenea, luate pentru examinare. Scurgerea este examinată la microscop, iar medicul caută celule epiteliale bacteriene. Diagnosticul poate include, de asemenea, verificarea acidității mediului în interiorul vaginului, prin plasarea unei benzi de pH speciale în el.
Tratarea vaginozei bacteriene
Tratamentul infecțiilor vaginale bacteriene presupune administrarea de medicamente orale, precum și utilizarea gelurilor și cremelor în locul inflamat. Cel mai adesea, pacienților li se prescrie metronidazol. Este un medicament sub formă de comprimate, care trebuie administrat oral de două ori pe zi, timp de o săptămână. Metronidazolul există, de asemenea, sub forma unui gel care poate fi introdus în vagin. Tratamentul durează până la 7 zile. Când tratezi vaginoza bacteriană, evită alcoolul și renunță la contactul sexual.
O alternativă la metronidazol este clindamicina, care este un antibiotic sub formă de gel. Infecțiile sunt tratate cu acesta timp de 7 zile.
Tratamentul vaginozei bacteriene trebuie efectuat sub îndrumarea unui medic. Oprirea prea timpurie a tratamentului crește riscul reapariției bolii și a complicațiilor pentru sănătate. Recidivele apar foarte des. De obicei, recidiva apare în 3 până la 6 luni de la vindecarea infecției primare. Pentru a evita revenirile frecvente ale bolii, se folosesc metode de restabilire a florei bacteriene naturale a vaginului. Acest lucru este posibil prin utilizarea unor produse de igienă intimă, care conțin tulpina de actobacillus sau prin consumul anumitor tipuri de iaurt sau alte feluri de mâncare, bogate în culturi bacteriene selectate. De asemenea, este recomandat să apelezi la probiotice ginecologice pentru vaginite cu lactobacili.
Modalități casnice pentru vaginoza bacteriană
- Folosește preparate vaginale care restabilesc flora bacteriană normală (inclusiv Lactovaginal).
- Spălați-te cu o soluție de permanganat de potasiu sau o infuzie de mușețel.
- Spală-te de două ori pe zi la duș. Folosește săpun incolor și inodor (de preferință gri sau glicerină). Începe întotdeauna să te speli din față în spate, astfel încât să eviți transferul bacteriilor din anus. Amintește-ți, de asemenea, de un prosop separat pentru uscarea perineului.
- Evită irigarea și clătirea vaginală fără a te consulta cu medicul.
- Schimbă tampoanele sanitare frecvent (cu sângerare moderată de cel puțin 4-5 ori pe zi). Dacă ai tendința la infecție, renunță la tampoane – se usucă și irită mucoasa.
- Nu exagera cu pantalonii. Purtarea lor timp de ore provoacă inflamații, iar acest lucru influențează reproducerea bacteriană. Dacă îți plac blugii, schimbă-te într-o fustă liberă, aerisită și schimbă-ți lenjeria intimă, imediat după venirea acasă.
