Uretra sau infecția vezicii urinare netratată sau prost tratată, poate duce la pielonefrită. Aceasta este o boală gravă, care necesită tratament imediat. Absența acestuia poate duce la pielonefrită cronică și, prin urmare, oprirea funcționării rinichilor – ceea ce afectează în mod direct viața pacientului. Vezi care sunt cauzele, simptomele și opțiunile de tratament pentru pielonefrită.
Pielonefrita este o boală care afectează țesutul interstițial al rinichilor și celulelor tubulare renale. Boala netratată duce la insuficiență renală, ceea ce reprezintă o amenințare directă asupra vieții. La baza bolii stau bacteriile care intră în tractul urinar. De remarcat este faptul că, pielonefrita acută este considerată una dintre cele mai frecvente boli ale tractului urinar. Boala apare cel mai adesea la persoanele cu defecte congenitale sau dobândite ale tractului urinar, la persoanele care suferă o intervenție chirurgicală a tractului urinar și sunt tratate cu imunosupresoare.
Cauzele pielonefritei
Dezvoltarea pielonefritei apare de obicei ca urmare a infecției bacteriene. Este cauzată de bastoane enterice Gram-negative Escherichia Coli (E. coli). Aceste bacterii aparțin florei fiziologice a intestinului gros. În organism, aceste bacterii sunt responsabile de descompunerea reziduurilor alimentare și de sinteza anumitor vitamine. O situație periculoasă apare însă, când bacteria intră în tractul urinar, unde provoacă diverse boli. Pielonefrita poate fi cauzată și de bacterii precum: Proteus, Klebsiella, Enterobacter și Pseudomonas, Streptococcus faecalis.
Pe lângă bacterii, pielonefrita poate fi cauzată de virusurile Herpes și ciuperci. Factorii care cresc riscul de a te îmbolnăvi sunt:
- defecte de dezvoltare și tulburări ale fluxului de ieșire din sistemul genitourinar (de exemplu, din cauza calculilor renali, modificări neoplazice, de exemplu, vezică sau tumoră uterină, hiperplazie de prostată, hiperplazie – creșterea țesuturilor),
- sarcină,
- diabet,
- reflux vezico-urinar (retragerea urinei din vezică în rinichi),
- tulburări neurologice asociate cu tulburări de golire a vezicii urinare (de exemplu, hernie a coloanei vertebrale, după accident vascular cerebral)
- viață sexuală intensă,
- cateter vezical.
Simptomele pielonefritei
Principalul simptom al pielonefritei este durerea bruscă și ascuțită în regiunea lombară – pe una sau două fețe. Această durere poate radia până în zona inghinală. Simptomele tractului urinar apar și ele cu boala, printre care:
- febrilitate sau febră,
- slăbiciune generală,
- hipertensiune
- afecțiuni gastro-intestinale: dureri de stomac, greață și vărsături
- durere la urinare, poliurie, urinare frecventă cu senzație de arsură, hematurie.
Un alt simptom caracteristic al pielonefritei este simptomul pozitiv Goldflam. Înseamnă că simți dureri severe atunci când apeși pe regiunea lombară. Se pare că în câteva cazuri, pielonefrita este asimptomatică și se manifestă numai într-un stadiu avansat, când există o insuficiență cronică a acestui organ.
Diagnostificarea pielonefritei
Primul pas în diagnosticarea pielonefritei sunt testele de urină. Rezultatele testelor prezintă foarte des proteinurie sau hematurie. În urina unei persoane bolnave, se observă, de asemenea, o creștere a numărului de globule albe și creșterea parametrilor CRP și OB. Un simptom caracteristic este, de asemenea, o creștere a nivelului de creatinină, indicând leziuni renale. Pe lângă urină, se realizează imagini cu ultrasunete a rinichilor și, în cazuri extreme, biopsie renală.
Tratarea pielonefritei
Tratamentul pielonefritei include terapia cu antibiotice, care durează aproximativ 2 săptămâni. În prima etapă a tratamentului, pacientului i se administrează produse farmaceutice pentru infecția tractului urinar. Acestea sunt selectate pe baza rezultatelor testării urinei și a tipului de bacterii care provoacă boala. În plus, medicii recomandă administrarea de medicamente antipiretice și analgezice standard. Farmacologia ar trebui să fie susținută de o activitate fizică limitată și de hidratarea organismului – un consum minim de 2 litri de lichid pe zi.
Unele cazuri pielonefrită necesită intervenție chirurgicală. Procedura este necesară atunci când boala rezultă din tulburări în fluxul de urină. În timpul operației, un cateter este introdus în vezică sau ureter.
Prevenirea pielonefritei
- Ai grijă de igiena intimă, în special în timpul menstruației.
- Evită să folosești deodorante, săpunuri parfumate și loțiuni de baie; Cel mai bine este să folosești geluri specializate pentru igiena intimă;
- Bea un pahar cu apă, cu aproximativ 15 minute înainte de a face sex. În timpul acestuia, bacteriile care se află în uretră pot fi împinse în vezică. Consumul apei înainte de actul sexual și golirea vezicii urinare imediat după aceea, permite excreția bacteriilor patogene.
- Renunță la metodele contraceptive care se bazează pe substanțe chimice, deoarece perturbă flora bacteriană vaginală și cresc astfel riscul de infecție.
