Stresul este o problemă, de care trebuie să ne ocupăm cu toții în viața noastră. Există mulți factori care provoacă stres – presiuni externe, cum ar fi responsabilitățile de serviciu sau de familie și influențe interne – ce mâncăm și cum funcționează sistemul nostru digestiv, imun și nervos. Stresorii externi pot influența alegerile alimentare (de exemplu consumul de mese), iar stresul constant poate provoca boli precum diabetul, depresia, probleme de sănătate mintală, boli cardiovasculare și probleme digestive.
Cum influențează stresul organismal nostrum – consumul excesiv de alimente sub influența stresului
Consumul excesiv de alimente sub influența stresului este o formă de alimente neordonate și necontrolate și este definită drept „creșterea aportului alimentar, ca răspuns la emoțiile negative”. Poate fi considerată o strategie de inadaptare utilizată, pentru a face față sentimentelor dificile. Mai exact, mâncatul în timpul stresului, se califică într-o formă de a face față emoțiilor, încercarea minimalizării lor, reglementarea și prevenirea suferinței emoționale.
Stresul declanșează un set de răspunsuri biologice, inclusiv:
- Eliberarea hormonilor de stres din glandele suprarenale – adrenalină și cortizol;
- Creșterea tensiunii arteriale;
- Bătăi rapide ale inimii;
Toate aceste reacții, cunoscute sub numele de „luptă sau evadare”, sunt concepute pentru a te ajuta să faci față provocărilor fizice, care îți amenință viața în fața stresului (de exemplu, modul în care ar reacționa corpul tău dacă ai fi urmărit de lei). Problema este că în cultura de stres de azi, răspunsul la stres este încă pe deplin pregătit, iar organismul nu are nicio șansă de recuperare.
Stresul face ca unii oameni să ignore semnalele de foame și să se abțină de la mâncare mult timp. El transformă alți oameni în mâncăcioși sub influența stresului, ce consumă fără minte orice pot. Cu alte cuvinte, consumul sub influența stresului, îți distrage atenția cu alimentele, astfel încât să nu te gândești la o situație stresantă.
Stresul și hormonii
Glandele suprarenale, situate pe suprafața superioară, interioară a fiecărui rinichi, produc principalii hormoni de stres: adrenalină, noradrenalină și cortizol. În timp, glandele suprarenale devin suprasolicitate și au dificultăți în a produce cantitatea corectă a acestor hormoni. Prea mult stres poate avea un impact negativ asupra sănătății, crescând riscul de depresie, rezistență la insulină, diabet, infertilitate, boli de inimă și chiar cancer.
Stresul și obișnuințele noastre alimentare – consumul de alimente sub influența stresului
Termenul „stres” se referă la procesele care implică percepția, evaluarea și răspunsul la evenimente sau stimuli nocivi. Experiențele de stres pot fi emoționale (de exemplu, conflict interpersonal, pierderea persoanelor dragi, șomaj) sau fiziologic (de exemplu, privațiunea alimentară, boala, retragerea drogurilor) și pot reprezenta o provocare.
Cei mai mulți dintre noi am experimentat fenomenul problemelor de alimentație la un moment dat în viața noastră. Nu mâncăm întotdeauna pentru a susține ceea ce corpul nostru fizic are nevoie – ne hrănim emoțiile. Mâncatul, în timp ce trăiești emoțiile tale, poate înlocui golul emoțional și poate crea o „plenitudine” falsă.
Foamea emoțională nu va fi niciodată mulțumită de mâncare. Supraalimentarea emoțională te poate face să te simți bine pentru o clipă, dar apoi te simți vinovat, rușinat și neputincios.
Trebuie amintit că dietele nu dau greș, pentru că ne lipsește puterea sau controlul, ele nu reușesc, deoarece nevoile emoționale nu sunt îndeplinite. Când ignorăm aceste emoții, ajungem în continuare la modelul nesănătos de hrană de multe ori.
Diferența dintre foamea emoțională și cea fizică
Foamea emoțională
- Apare brusc;
- Vrei anumite alimente specifice;
- După mâncare, încă nu ești pe deplin mulțumit;
- Te simți vinovat sau te simți rușinat;
Foamea fizică
- Apare treptat;
- Libertatea în alimentele consumate – scopul este satisfacerea foamei;
- Te simți plin și încetezi să mănânci;
- Nu te simți rău după masă;
Mâncatul sub stres este folosit pentru a face față emoțiilor negative, motiv pentru care tratamentul necesită învățarea unor strategii sănătoase și mai eficiente pentru a face față stresului.
Cum să lupți cu mâncatul sub influența stresului?
După cum spune dr. Hum. Monika Bąk-Sosnowska, mulți factori influențează rezistența mentală. Acestea includ, printre altele:
- cantitate adecvată de somn – se crede că pentru un om adult, 7-8 ore de somn pe zi sunt optime; acest timp se poate schimba individual, dar este important să se asigure regenerarea corpului în fiecare seară,
- relaxare mentală și odihnă – este important să păstrezi un echilibru între efort, activitate, muncă și plăcere, odihnă; acesta poate fi folosit pentru hobby-uri, joacă sport sau pentru a desfășura activități care aduc bucurie,
- gândire pozitivă – despre tine, despre alte persoane și despre lumea înconjurătoare,
- situație emoțională favorabilă – este vorba despre evitarea, de exemplu, incertitudinii prelungite, a conflictelor cronice, violenței, mobbing-ului;
- sprijin social – prezența persoanelor cu care poți vorbi sincer, pe care poți conta, sentimentul de a nu fi singur,
- dobândirea de cunoștințe și abilități – învățare, de exemplu, tehnici de relaxare sau asertivitate nu numai că îmbunătățesc starea de spirit, dar te ajută să faci față mai bine în situațiilor dificile.
- ai grijă de timpul (min. 30 km) și de spațiul, în care nimeni să nu te deranjeze (de ex. încuie-te în camera ta, fă un exercițiu întins în pat, chiar înainte de a adormi, sau imediat după trezire, folosește-te în acest scop de o pajiște sau o bancă în parc);
- oprește televizorul și computerul, oprește telefonul, așează-te confortabil sau culcă-te;
- poți pune muzică liniștită (de exemplu, așa-numita muzică relaxantă, sunetele naturii sau melodii preferate);
ia câteva respirații adânci, așa-numitele respirații diafragmatice (determinând deschiderea abdomenului înainte în inhalare și înapoi la expirație).
